Desavarsire

Scriu in seara asta pentru ca lumea mea se rezuma la asta. Pentru ca orice as face, orice as incerca sa fac, oricat as vrea sa iubesc sau nu (mai ales nu), oricat m-as teme de toate lucrurile de care ma tem la nivel de fobie, eu scriu. Scriu si mi se pare ca in vartejul asta de informatie care ma inconjoara zilnic, ma ia pe sus si ma arunca in pat pentru doua ore de somn pe noapte, am uitat cine sunt si ce fac eu in viata asta.

Eu beu, putin, putin cate putin…

Dar pe langa asta, eu scriu. Si imi place sa fac asta, ma defineste pe mine ca persoana. Oricat de mult as stii sa vorbesc si oricat de multe cuvinte pot pronunta in situatii de referinta, mai frumos le asez intr-un document de Word. Oricate poze as face, oricate desene as avea pe pereti, eu scriu si la asta sunt buna si cred cu tarie ca daca am uitat sa fac asta m-am pierdut pe mine.

Si am uitat, sau am renuntat mai bine zis, sa fac asta in ultima perioada. Si m-am uitat pe mine, nu mai stiu ce imi place, nu mai stiu ce vreau. Prea multe ganduri in jurul meu, in capul meu, in mine. Prea multe fortarete pentru evenimente pe care as vrea sa le uit, prea multe persoane pe care ma obosesc sa le tolerez. Prea multe probleme si prea multi oameni de sustinut.

Si ma consolez doar cu gandul ca mai e putin. Mai e putin si o sa imi iau timp pentru mine…

… si scrisul meu.

Advertisement